se apropie sfirsitul lumii ... Traim intr-o lume nebuna , avind senzatia ca innebunim si noi pe zi ce trece. Asistam ingroziti la imaginile cumplite din asa numitele zoneconflictuale , zone ce se ivesc in cele mai neasteptate locuri de pe glob si se inmultesc ingrijorator. In discoteci tinerii danseaza pe mese !
Altii care se autointituleaza " Hell's Angels " , pornesc noaptea pe motociclete avind la bord casetofoane cu muzica Heavy Metal , rasi in cap sau cu plete , imbracati in bluzoane de piele cu tinte , pe care sunt prinse ecusoane cu capete de mort , in jeansi si cizme , oferindu-ne pentru o clipa o imagine de apocalips.
Desigur , e vorba de o imagine trunchiata si catastrofica a societatii in care traim , dar nu putem sa nu tinem seama si de ea.
In astfel de conditii , mai merita sa ne preocupam de bunele maniere ? N-ar fi mai bine sa ne intrebam daca ele nu au devenit cumva inutile ? Raspunsul e unul singur : buna crestere nu este si nu va deveni niciodata inutila , pentru
ca il va face pe om sa se respecte in primul rind pe sine.
Am incetat oare sa avem idealuri , sa gindim , sa ne cultivam , sa ne temem , sa ne rugam ? Avem oare dreptul sa consideram traditiile perimate sau depasite ? Fara indoiala ca nu. Caci nimic nou nu e sub soare ... Iata un vechi adevar ce nu poate fi negat.
In toate timpurile a existat tendinta oamenilor de a se opune legilor impuse de politete , deoarece la prima vedere par restrictive si si inutile. Ele sunt parca inventate sa ingradeasca libertatea individului. Dar dupa o scurta experienta de viata fiecare om este nevoit sa accepte ca bunele maniere nu sunt deloc inutile ci ele contribuie la formarea noastra ca " oameni " , la bucuria de a trai printre semeni civilzati.
Bunele maniere n-au fost adaugate in mod arbitrar unor structuri sociale. Ele au radacini intr-un sentiment profund , in acea armonie dintre comportare si etica , dintre frumusetea caracterului uman si moralitatea sa. Confucius , faimosul intelept chinez (551-479 a.Chr) , spunea ca virtutea nu reprezinta nimic daca nu se naste din curtoazie , adica din inima.
Omul va avea un comportament natural si agreabil , adica o purtare civilizata numai respectind niste reguli care s-au impus si s-au codificat de-a lungul timpului. Pornind de la principiul 3 ca fiecare dintre noi este unic si de neinlocuit , putem afirma ca orice om are dreptul de a fi respectat. Dar de acelasi respect trebuie sa se bucure si cei din jur. N-am insirat vorba goale ci am incercat sa formulam insusi principiul de baza pe care se bazeaza aceasta carte.
Codul manierelor elegante este alcatuit dintr-o multime de legi , de fapt de conventii , avind , toate , un numitor comun : a nu-l deranja si a nu-l inoportuna pe semenul tau , ci , dimpotriva , a-l face sa se simta bine in preajma ta.
Tot asta urmareste si statul cind emite legi si decrete prin care se sanctioneaza diferite delicte civile. Oricine a gresit este pasibil de o pedeapsa mai mult sau mai putin severa , in functie de gravitatea greselii. Fie ca a furat , fie ca a calcat pe iarba , fie ca a traversat strada in locuri nepermise , orice om normal traieste cu frica de politistul ce poate rasari linga el in orice clipa.
Lucrurile stau intrutotul la fel cu legile si regulile din cadrul codul manierelor elegante dar abaterea de la
aceste norme nu este sanctionata de catre autoritati. Si totusi codul acesta este adesea respectat cu mai multa strictete decit legile statului. Explicatia e foarte simpla. Daca pentru delictele legiferate exista un singur politist la
10000 de oameni , sa zicem , pentru abaterile de la o comportare civilizata - " politistul " se afla in fiecare om inzestrat cu o minima doza de bun simt. Nu exista legi care sa te pedepseasca pentru ca rizi cu zgomot , pentru ca vorbesti continuu si foarte tare , pentru ca iti strigi copilul din strada de la etajul zece sau pentru ca iti arunci cu dezinvoltura biletul de autobuz pe jos.
Vine totusi un moment in care te intrebi de ce nu mai esti invitat in casa familiei X , unde te-ai simtit atit de bine. Vine o zi in care observi ca vecinii te saluta cu raceala evitind sa-ti vorbeasca , si chiar proprii tai copii par jenati de modul cum te imbraci sau maninci si in special de faptul ca vorbesti tot timpul... Niciodata nu e prea tirziu sa inveti ceva b...Celelalte personalitati le gasiti in cartea pe care v-am prezentat-o .Merita citita.
Pesimism: in orice situatie s-ar afla , vede doar latura sumbra a acesteia, posibilele riscuri, supraevalueaza aspectul negativ minimalizandu-l pe cel pozitiv.
Dispozitie trista: este trista si posaca de obicei , chiar si atunci cand lipsesc evenimentele neplacute care sa justifice aceasta dispozitie.
Anhedonie(Incapacitatea unei persoane de a simti placerea in cursul unor experiente care ar trebui sa determine placere.):
nu prea resimte placerea , nici in cazul unor activitati ori situatii considerate in mod obisnuit ca fiind agreabile ( evenimente fericite);
Autoapreciere: nu se simte ,, la inaltime“ , nutreste sentimentele de inaptitudine ori de culpabilitate (chiar si atunci cand ceilalti il apreciaza)
Cum sa ne purtam cu persoanele depresive:
Recomandabil
- sa le atrageti prin intrebari atentia asupra laturii pozitive a orcarei situatii;
- sa le antrenati in activitati agreabile care sa fie pe masura lor;
- sa va aratati consideratia in mod adecvat ;
- sa le indemnati sa consulte un specialist;
- sa le spuneti sa se ,,zgaltaie“ (sa se adune);
- sa li se faca morala;
- sa va lasati tarati in marasmul personalitatii depresive;
